“Spiritualitate pentru toti”- Ce este Spiritualitatea?!

RO: Nu rata articolul din fiecare marți, pentru că am să-ți transmit un mesaj: Spiritualitatea este pentru toți.

Pe lângă propriile conștientizări despre acest subiect vechi de când lumea, oamenii din jurul meu m-au inspirat prin însăși opoziția și negarea lor în legătură cu acest subiect

De ce oare această opoziție pentru evoluția spirituală?

Pentru că atunci când vorbești despre Iisus, Buddha, Khrishna, marii sfinți și iluminați ai omenirii, oamenii au impresia că este vorba despre religie și religiozitate.

Și oare ai vrea să dai nas în nas cu cel care te pedepsește dacă nu faci lucruri bune? Doar nu ești masochist. Dumnezeu este cel care-și bagă nasul peste tot, știe tot și oricum trebuie să trăiești toată viața cu această frică, de ce oare ai vrea să stai de vorbă cu el. Probabil că te va mustra la fel ca orice părinte, nu?

Ei nu, dragul meu cititor!

Dumnezeu nu este acea figură descrisă în religie, mai puțin în Noul Testament, care te pedepsește și îți suflă în ceafă, urmărind fiecare greșeală. Nu ai de ce să te temi de El, pentru că este Iubirea Supremă, singurul care se pedepsește pentru păcatele săvârșite ești tu, doar tu.

Și de fapt îți este teamă să dai nas în nas cu tine, nu cu Dumnezeu. Nu te mai amăgi! Dumnezeu te primește chiar în acestă clipă în brațele sale – dar tu cu siguranță nu. Ai multă ranchiună adunată și atât de multă neacceptare încât de ce te-ai ține în brațe, de ce oare te-ai iubi, când faci atât de multe “rele”?!

Ai multe percepții eronate despre tine, Dumnezeu și spiritualitate, încât te sperie Adevărul, Iubirea și Pacea.

Nici nu vrei să auzi o idee despre conștientizarea adevăratei identități și atunci decizi că spiritualitatea nu este despre tine. Ba, chiar mai mult, îi apreciezi pe cei care o fac, dar îi privești cu o milă ca și cum ai privi un copil care crede în Dumnezeu – îl compătimești ca atunci  când va descoperi că nu există “Moș Crăciun”. Dar dă-mi voie să-ți aduc aminte că atât Dumnezeu, cât și Moș Crăciun sunt o energie, o lumină, iubire, pace, bucurie, ajutor necondiționat, veselie, acceptare, abundență – deci dacă nu-l găsesc în persoană atunci El nu există?

“Suntem făcuți după chipul și asemănarea Sa”- o daaaa, dar ai interpretat eronat, tu ai impresia că ești un corp și așa îl consideri și pe Dumnezeu. Ai impresia că ești o casă, o mașină, o haină, un brand, o siluetă, un număr de ani, de kilograme- tu ai impresia că a avea înseamnă a fi. Pentru că ți-ai pierdut identitatea de A Fi încerci să o descoperi prin a avea- dreptate și toate bunurile materiale și mentale.

Îmi pare atât de bine să-ți spun că nu ești un A AVEA, ci ești un A FI!

Iar A FI înseamnă S P I R I T, Lumină, Iubire, Bucurie, Pace, Adevăr, Abundență, Credință, Fericire, Altruism, Compasiune, Iertare- Spiritualitate-și mai ales o parte din Dumnezeu, un fiu al Său!

Nu te căuta în lucruri și cărți, în cursuri și iluzii, pentru că te vei descoperi cu adevărat în iubirea pe care le-o oferi celor din jur, în pacea cu care abordezi exteriorul, în bucuria cu care întâmpini fiecare respirație, în adevărul în care-ți trăiești existența, în iertarea cu care-ți  revendici identitatea, în lumina cu care alungi tot întunericul, în speranța cu care spulberi toată disperarea, în credința cu care înlături necredința, în ajutorul necondiționat, în acceptarea celorlalți, în fiecare clipă a existenței tale trăită conștient.

Da!

Asta ești și despre asta este spiritualitatea. Este despre Adevăr și Identitate! Despre adevărata ta putere- Iubirea Necondiționată a lui Dumnezeu!

Atât ți se cere- credința și curajul de a crede în Tatăl tău, nimic mai mult!

Iar de aici încolo este calea fiecăruia- budiștii au găsit-o în meditație, prin minte și dincolo de ea, sfinții în rugăciune și post, prin inimă, hinduismul prin chakre, iudaismul prin kabbala și tot așa.

Nu contează forma, ci esența- intenția cu care întreprinzi o acțiune. În slujba cui o pui- Egoului sau lui Dumnezeu!

Adevărul este simplu, iar ceea ce este îmbârligat și doar pentru un anumit grup de oameni, are cu siguranță alte intenții iluzorii și pline de nefericire. În fond dacă trăiești toată viața încercând să joci rolul unei țestoase cu siguranță nu vei fi deloc împlinit.

Iar împlinirea vine doar din A FI și NU din a avea!

Deci, de ce nu ai dori de fapt să te dezvolți spiritual, să-ți recapeți identitatea pe care o cauți cu fervoare în fiecare existență, încarnare?!

În fond este vorba despre o singură decizie- ce urmezi în acestă viață: Lumina sau Întunericul?!

Urmărind lumina, te vei recunoaște curând- pierzându-te în întuneric, ambiții și acumulări lumești, te vei îndepărta de adevărata ta natură, vei încerca să fii ceea ce nu ești- și toate acestea în zadar, pentru că ești menit să fii lumină mai devreme sau mai târziu!

Concluzie:

Spiritualitatea nu este un idealism, ci este o decizie de a-ți revendica puterea și identitatea oferită de Tatăl Tău!

Nu este religie, pentru că înveți să iubești cu adevărat și nu să te temi de iubire!

Iisus a fost și este Fiul lui Dumnezeu, iar învățăturile Sale sunt extrem de valoroase, însă pedeapsa sugestionată de religie nu a fost mesajul său! Toți marii iluminați ai lumii vorbesc despre lumină și nu frică!

Mă bucur să te anunț că Apocalipsa nu este despre Lumină, Adevăr și Dumnezeu!

Dacă vreodată va pătrunde în mintea ta o fărâmă de lumină, vei ști că Dumnezeu este Iubire Necondiționată și nicidecum un zeu frânt în orgoliu!

Gloria in Excelsis Deo!

Photo.

Lasa un raspuns/comentariu